Asteptand un copil (sarcina si psihotraumele)...
Rolul viitorului tatic

Din punct de vedere al istoriei medicinii, cezariana reprezinta in mod evident un progres important, ea fiind in multe situatii salvatoare atit pentru mama, cit si pentru nou-nascut. Pentru a realiza nasterea copilului, medicul trebuie sa execute mai multe incizii (taieturi), incepind cu pielea, stratul de grasime de dedesubt, invelisul muschilor abdominali, pina la nivelul uterului.
Nu e usor sa fii parinte. Nu e usor sa te pregatesti pentru rolul de viitor parinte. Asteptarea venirii pe lume a unui copil...Intrebari, nelinisti, framantari, visuri si sperante: Oare o sa fiu o mama buna? Oare o sa fiu un tata bun? Oare o sa-l pot creste singura? O sa fie un copil reusit?
Maternitatea este expresia suprema a implinirii unei femei. Dorinta de a fi mama se impleteste firesc cu dragostea fata de copii. Pentru femeile ce asteapta primul copil (sau pentru cele care au experiente neplacute legate de sarcina si de nastere), aceasta perioada este stresanta, anxiogena. Daca sarcina nu este dorita, stresul este deosebit de puternic. Sarcina fiind un eveniment fiziologic deosebit in viata unei femei, antreneaza modificari neurovegetative, hormonale si metabolice, ce se asociaza la randul lor cu modificari de dispozitie afectiva. Se semnaleaza o mai mare labilitate emotionala (schimbari de tonus afectiv: de exemplu, treceri bruste de la bucurie la tristete, de la exaltare la pesimism), anxietate (griji, temeri), iritabilitate, toleranta scazuta la frustrare, cresterea agresivitatii, hipersensibilitate. Aceste modificari sunt mai mult sau mai putin intense si observabile. Pot apare cu intermitente sau insotesc constant graviditatea. Sigur ca echipamentul ereditar este cel care influenteaza raspunsul emotional particular la influenta unor stimuli, chiar psihotraume. Maternitatea - "Starea de gratie" - a unei femei implica o fragilizare somato-psihica, determinata in mare masura de interactiunea factorilor endocrini si psihosociali. Factorii psihomorali sunt cel mai des invocati in provocarea unor traume psihice decat alte cauze.
In asteptarea nasterii, aceasta perioada ar fi mai putin traita anxiogen daca "mamica" dispune de calm, incredere, curaj si este ajutata sa treaca peste aceste dificultati emotionale.O multime de factori psihosociali pot perturba acest echilibru emotional: infidelitatea, alcoolismul sotului, absenta lui in timpul sarcinii, parasirea ei de catre sot, agresivitatea lui, ilegitimitatea sarcinii, lipsa posibilitatilor materiale, surmenajul profesional sau casnic, insecuritatea profesionala, tensiunile profesionale sau familiale. Toti acesti agresori ameninta securitatea emotionala a mamei, iar trairea afectiva intensa si repetata a acestor evenimente, determina modificarea nedorita a raspunsurilor biochimice sanguine care se transmit fatului, periclitandu-i dezvoltarea normala. Specialistii considera ca exista o perioada foarte vulnerabila la influenta unor factori nocivi, incepand cu luna a treia de sarcina, pana in luna a noua.
Este adevarat ca adaptarea in general este in stransa relatie cu particularitatile psihice personale, insa tinand cont ca aceasta perioada predispune la o fragilizare psihica, e de dorit sa fie prevenite aceste tulburari emotionale, sa fie depistate la timp daca apar si sa se intervina in situatiile de criza. Psihicul feminin e dominat de afectivitate: dragostea fata de copii si dragostea erotica sunt reperele afective ce marcheaza psihicul feminin.
Emotivitatea este mult mai intensa in graviditate. Prezenta tatalui copilului si implicarea afectiva a lui este deosebit de importanta pentru viitoarea mama (ea isi doreste o relatie emotionala intensa; are nevoie sa fie inteleasa, securizata emotional). Nu trebuie ignorat faptul ca tonusul psihic al mamei influenteaza dezvoltarea sarcinii. Auzim destul de des spunandu-se :"Cu o femeie insarcinata, ar trebui sa te porti ca si cu o printesa!" Ea are nevoie sa-si gaseasca echilibrul si armonia vietii emotionale, sa-si pastreze buna dispozitie, sa se simta iubita si protejata de sot, respectata de acesta si de cei pe care i-a investit afectiv.

Multi soti isi doresc sa stie cum le pot sustine moral pe sotiile lor in aceasta perioada. Iata ce ar putea face un sot pentru a imbunatati relatia cu partenera, astfel incat totul sa mearga bine:

	Comunicati autentic! Acordati o mare atentie comunicarii. Invatati sa spuneti reciproc ce ganditi si ce simtiti, sa fiti sinceri si deschisi unul cu celalalt. Incurajati-o sa vorbeasca despre temerile, frustrarile, nelinistile ei, despre ceea ce a intristat-o sau a in furiat-o, intr-un cuvant despre ceea ce simte si ce gandeste.
	Invatati sa ascultati! Vorbind despre ceea ce o tulbura, isi va deschide sufletul si se elibereaza de tensiunile emotionale. Stati de vorba intr-un loc linistit!
	Fiti regele ambiantei! Creati o ambianta placuta, securizanta, ascultand muzica relaxanta, linistitoare, armonioasa ce va influenta pozitiv dispozitia. Aduceti in casa si in suflet miresmele naturii. Folositi uleiuri de citrice, rosmarin (ce accentueaza buna dispozitie) si scortisoara, lavanda (ce relaxeaza). Nu ignorati culorile in decoratiunile interioare! Nuantele calde de rosu, galben, oranj, va vor insenina sufletul.
	Fiti optimisti! Pastrati-va bucuria si interesul pentru viata. Bucurati-va impreuna de tot ceea ce este in jur: soare, viata, natura, oameni. Dezvoltati-va simtul umorului si folositi umorul ca o strategie impotriva stresului. Inconjurati-va de persoane optimiste! Mergeti in vizita la prieteni ce au copii mici.Vorbiti despre ei si despre experienta de parinte sau de nelinistile de viitor parinte.
	Fiti romantic si creativ! Surprindeti-va sotia cu gesturi placute. Pregatiti cina la lumina lumanarilor, daruiti-i florile preferate.... Va fi o dovada de atentie, iubire, respect, apreciere. Nu uitati ca o femeie are nevoie sa primeasca dovezi verbale de afectiune. Spuneti-i deci mai des "Te iubesc" pentru a o reasigura emotional.
	Rasfatati-va sotia! Incercati sa ii faceti un masaj, o va relaxa. Gesturile tandre, mangaierile, imbratisarile delicate, vor stimula creierul sa produca hormonii fericirii, ucigand stresul.
	Practicati relaxarea! Insusiti-va, impreuna, cateva tehnici de relaxare rapida si exercitii de respiratie. Va vor elibera de tensiuni si va veti regasi echilibrul sufletesc.
	Plimbati-va mai mult impreuna! Plimbarile in natura destind, relaxeaza. Miscarea ne ajuta sa controlam stresul!
	Evitati supararile, certurile, confruntarile! Cultivati armonia in comunicarea cu sotia si in caminul dumneavoastra. E deosebit de important pentru o mama ca "acasa" sa fie intr-adevar un loc securizant, un adevarat refugiu afectiv. Aici isi gaseste rezervele emotionale si motivationale pentru a face fata rolului de mama si conflictelor psihice ce pot apare: temeri ca nasterea unui copil este un obstacol in calea spre autorealizare sau ca va pierde recunoasterea, dragostea celor din jur, gratia si frumusetea.
	Invatati sa va rugati! Rugati-va sincer, din inima, in cuvinte simple, pentru protectia divina sau multumiti pentru bucuria pe care o traiti, pentru fiecare zi prin care treceti, pentru implinirile avute. Cateva minute de meditatie in fiecare zi, in care ne apropiem de noi insine si de Dumnezeu, sunt datatoare de liniste si armonie.