Invatati ritmul celor mici
Invatati ritmul celor mici
Parintii sunt inclinati sa exagereze fara sa-si dea seama. Ritmul adultilor este mult mai rapid decat al copiilor si a le cere micutilor sa se adapteze acestuia, inseamna a-i suprasolicita. Le cerem sa fie rapizi si eficienti: "Grabeste-te, o sa intarzii la scoala!" "Grabeste-te, du-te si te spala" "Grabeste-te, treci la masa !" -Presiuni, stres, ritm nebun: trezire, spalat, inbracat, masa, cursuri, lectura etc, dar uitam ca nu pot inca sa faca totul in ritm alert. Ei au o alta notiune a timpului. De la 5 ani, notiunea de timp se construieste treptat si este in final insusita la varsta de 8 ani.
Atitudini de urmat!
- A face totul in locul copilului nu este o solutie! Pentru a se incadra in timp, parintii il imbraca, ii leaga sireturile,ii fac patul, ii fac ordine in camera. Aceasta nu il ajuta pe copil sa invete cum sa se ocupe de el, sa fie eficient si autonom si sa-si insuseasca obligatiile cotidiene.
- Renuntati la imperativul "Grabeste-te!". Acesta il deruteaza.
- Are nevoie de indicatii clare asupra ceea ce asteptam de la el! O activitate (ex: imbracatul) trebuie fragmentata in mai multe actiuni; "Imbraca haina" "Inchide nasturii" "Ia-ti sosetele".
- Nu-l treziti brusc si nu-l grabiti dimineata! Are nevoie sa se pregateasca pentru o zi ce ii solicita puterea de concentrare si invatare! Decat sa-l grabiti sa fie gata intr-un timp record, mai bine treziti-l cu un sfert de ora mai devreme. Dar faceti acest lucru cu multa blandete; rezervati timp pentru o mangaiere,un cuvant de alint, un joc.
- Faceti trecerile de la o activitate la alta cu multa delicatete! Copilul va avea astfel timp sa anticipeze si sa se incadreze intr-un anumit ritm. Ii puteti spune, de exemplu: "Eu pregatesc masa, tu ai 10 minute pentru a-ti termina jocul". Daca il obligati sa se opreasca din joc imediat pentru a merge la masa, fara a-l preveni, poate ajunge in situatia de a simti repulsie fata de acest moment al mesei.
- "Da" pentru joc si destindere! Programati "goluri de timp", fara a-i cere sa faca nimic precis. V-ati obisnuit sa planificati activitatile copilului, dar nu uitati ca are nevoie de momente in care sa fie lasat sa improvizeze, sa aleaga sa faca ceea ce il intereseaza in ritmul lui. De exemplu: " Astazi la pranz, noi parintii nu facem nimic.Considera ca suntem invitati. Esti liber sa iei din frigider ce doresti, sa aranjezi masa dupa fantezia ta si sa intretii conversatia."