În bucătărie

Sfaturi practice

  • Produsele lactate nu se pastreaza la lumina, deoarece, in prezenta aerului vitamina C se distruge mai usor.
  • Coaja fructelor si partea de sub coaja contin mai multe vitamine decat partile centrale, iar foile de la suprafata verzei, salatei etc.
  • Ficatul devine mult mai gustos daca, inainte de a-l praji, il tinem 2-3 ore in lapte.
  • Cand bateti carnea, fundul din lemn sa nu fie uscat, deoarece absoarbe sucul; udati-l putin inainte.
  • Petele din vin rosu se scot cu vin alb. Cu vin rosu se curata obiectele din arama.
  • Zarzavatul vested isi revine daca este tinut in apa rece, in care s-a adaugat si o lingura de otet.
  • Albusul de ou se bate mai usor in vas de metal si daca picurati peste el zeama de lamaie.
  • Cand se afuma sau raman resturi arse pe paretii vaselor de bucatarie, acestea se indeparteaza usor cu o carpa inmuiata in otet.
  • Cat timp se afla pe gratar, friptura nu se va intepa cu furculita sau cutitul, caci prin orificii se va scurge sucul.
  • Din vin alb indoit cu apa, foi de dafin, piper si sare se prepara o excelenta zeama pentru fiert pestele rasol.
  • Petele lasate de fructe pe rufarie sau pe albituri se inmoaie in lapte dulce pentru cateva ore si apoi se spala cu apa si detergenti.
  • Cartofii isi vor pastra culoarea deschisa la piure daca in apa in care au fiert am adaugat putin otet.
  • Pentru ca laptele sa nu dea in foc, adaugati inainte de a-l pune la fiert, o lingurita de zahar la 1 litru lapte.
  • Cartofii curatati de coaja se pot pastra fara sa se innegreasca aproximativ 8-12 ore, daca se pun intregi in apa rece. Gospodinele trebuie sa aiba grija sa nu ii taie felii, intrucat se distrug substantele albuminoide.
  • Datorita marii valori nutritve, includerea a 500 ml de lapte in alimentatia copiilor ajuta la cresterea in greutate si in inaltime, intarindu-le imunitatea organismului.
  • Nu folositi lapte rece cand pregatiti piureul de cartofi, pentru ca acesta il innegreste, ci folositi lapte fierbinte.
  • Blatul de tort prea uscat se tine inainte de insiropare intr-un prosop umed.
  • Cand aluatul a crescut prea mult si nu il putem pune imediat la cuptor, se asaza deasupra o hartie curata, umezita cu apa.
  • Nucile pentru umplutura prajiturilor se amesteca cu albus si zahar.
  • Cand constatati ca ati depasit greutatea admisa, faceti vara, 2 zile pe saptamana, cura de fructe. Se vor consuma fructe de 5-6 ori pe zi, cate 200 g.
  • Ceapa poate fi comparata cu antibioticele, prin continutul sau contribuind la distrugerea microbilor. De asemenea, mancata zilnic, ceapa cruda combate ateroscleroza.
  • Friptura se fragezeste numai cu vin alb, cel rosu dandu-i un gust rau, din cauza taninului pe care il contine.
  • Dupa ce ati tocat vinetele si nu ati pus inca uleiul, adaugati un galbenus de ou crud. Vor capata un gust mai bun.
  • Puneti in galuste putin praf de copt si vor iesi mai pufoase si mai gustoase.
  • Un rasol bun se obtine daca punem carnea la fiert in apa clocotita cu sare. Procedand astfel, se formeaza la suprafata o crusta care impiedica substantele proteice sa iasa din carne.
  • Se recomanda sa se adauge putin otet in apa clocotita in care se fac ochiurile. Acest procedeu are drept scop grabirea coagularii oului. Nu se recomanda sa se puna sare in apa deoarece aceasta ataca proteinele.
  • Dupa ce luam laptele fiert dupa foc, nu trebuie sa-l lasam descoperit. Aerul are actiune distructiva asupra vitaminelor.
  • La pregatirea mancarurilor se folosesc in multe cazuri condimente (in alimentatia normala, nedietetica) care contin vitamine si saruri minerale si care au anumite calitati terapeutice. Astfel:
    • Tarhonul este tonic si stimuleaza digestia
    • Patrunjelul verde activeaza circulatia sangelui
    • Cimbrul usureaza digestia si parfumeaza mancarurile
    • Mustarul combate constipatia
    • Mararul este diuretic
    • Ardeiul iute stimuleaza digestia, folosit insa in cantitati foarte mici
  • Ciupercile raman albe, dupa preparare, daca se picura peste ele imediat ce au fost curatate si spalate, suc de lamaie.
  • Ciupercile se verifica, intotdeauna, inainte de a fi consumate, pentru a evita otravirea, printr-una din metodele urmatoare:
    • Se introduce o lingurita de argint in mancarea de ciuperci, cat timp este pe foc si daca lingurita se innegreste, ciupercile sunt otravitoare
    • Se pune patrunjel verde in mancarea de ciuperci si, daca aceasta se innegreste, ciupercile sunt otravitoare
    • Se pun ciupercile la fiert impreuna cu o ceapa taiata in doua; daca ceapa se albastreste, se invineteste sau se innegreste, ciupercile sunt otravitoare
  • Vinul alb din sosuri poate fi inlocuit cu doua bucatele de zahar dizolvate in putin otet din vin.
  • Mustarul ramane proaspat si nu se usuca in borcan daca peste el turnam un strat de otet.
  • Vasul, in care se prepara sosurile calde, trebuie sa aiba peretii grosi pentru ca sosul sa nu se arda si sa fie larg pentru a se putea amesteca usor si pentru a putea sa scada usor continutul.
  • Pentru a se pastra valoarea nutritiva a legumelor, acestea nu trebuie tinute mult timp in apa deoarece isi pierd vitaminele si sarurile minerale.
  • Date pe razatoare, cruditatile pot fi usor suportate chiar si de cei mai sensibili, evitandu-se fermentatiile si balonarile atat de neplacute.
  • Varza murata, pentru a fi o sursa buna de vitamina C pentru iarna, trebuie pusa la murat, inca de la inceput, cu 10 picaturi de acid lactic la un litru de saramura.
  • Legumele se pun la fiert in apa clocotita si nu in apa rece. Metoda ideala de fierbere a legumelor si zarzavaturilor este cu ajutorul oalei de aburi sub presiune.
  • Soteurilor li se adauga grasimea cruda (uleiul neprajit) doar inainte de a fi servite la masa, acest procedeu fiind cel mai sanatos pentru organism.
  • Daca la fierberea legumelor se adauga bicarbonat de sodiu, pentru a grabi procesul, se vor distruge aproape toate vitaminele in urma alcalinizarii.

Pastrarea zarzavaturilor pe timp de iarna

  • Zarzavaturile pentru iarna se pastreaza bine in lazi, in care se asaza un strat de nisip mai gros, apoi zarzavatul culcat fara sa se atinga unul de celalalt. Se pune al doilea rand de nisip si se continua astfel pana se termina cu un strat de nisip gros.
  • Varza proaspata alba sau rosie se pastreaza astfel: se leaga cu sfoara radacinile si se leaga de o bara, cu cotorul in sus, fara sa se atinga intre ele.
  • Conopida se inveleste in frunzele ei verzi, se leaga cu sfoara si se leaga de o bara, cu cotorul in sus, fara sa se atinga intre ele. Se mai poate pastra si daca o invelim in ziare.
  • Cartofii. Se aleg cartofi sanatosi. Se lasa o zi la umbra sa se zvante bine. Se asaza in pivnita intr-o lada si se tin intr-un colt intunecos. Cartofii se controleaza des, se curata si se mai aleg din cand in cand, mai ales primavara cand incep sa incolteasca.
  • Prazul. Se pastreaza in nisip, ingropat pe jumatate cu frunzele in sus.
  • Ceapa. Se pastreaza la loc uscat, pe funii. Se controleaza din cand in cand in timpul iernii. Cand ceapa a inghetat se lasa sa se dezghete pe loc, fara a se schimba locul sau atmosfera pentru ca se inmoaie si se strica.
  • Usturoiul. Se pastreaza in pivnita, pe funii, ca sa nu inghete.

Pentru gospodine

  • Pentru ca o prajitura sa poata fi usor scoasa din forma, se unge vasul cu o pensula sau o pana muiata in ulei, apoi se presara pesmet fin de paine alba si se incalzeste putin la cuptor. Lasati vasul sa se raceasca inainte de a pune aluatul.
  • Carnea umezita cu apa nu se pune in ulei incins deoarece capata un gust neplacut.
  • O bucata de paine uscata pusa in vasul in care se fierbe varza sau conopida, ori deasupra vasului, va absorbi mirosul.
  • Acelasi efect se obtine si prin punerea, pe intreaga suprafata a vasului, felii de cartofi, care se arunca dupa fierbere sau daca se asaza pe capacul vasului o bucata de paine inmuiata in vin.
  • Daca adaugati in apa clocotita putina zeama de lamaie, legumele puse la fiert nu se mai innegresc.
  • Mirosul caracteristic de peste sau ou, lasat pe tacamuri, se indeparteaza prin frecarea lor cu o felie de lamaie.
  • La spalarea obiectelor din lana se adauga, in ultima apa, o lingura de otet, care le curata perfect si le da stralucire.

Perioada maxima de pastrare a unor alimente (la temperatura de 6ºC)

  • Carnea tocata nu se va tine mai mult de 6 ore.
  • Chiftelutele din carne si peste, se vor pastra maxim 12 ore.
  • Carnea taiata in bucati se va pastra maxim 12 ore.
  • Piftia de carne se va pastra maxim 24 de ore.
  • Chiftelutele de legume se vor pastra maxim 8 ore.
  • Pasta de ficat se va pastra maxim 24 de ore.
  • Prajiturile cu crema se vor pastra maxim 24 de ore.
  • Pestele prajit va fi pastrat maxim 24 de ore.
  • Placinta cu carne se va pastra maxim 24 de ore.

Pentru prepararea prajiturilor

  • Formele de prajituri se pregatesc inainte de a incepe prepararea, pentru ca aluatul sa nu astepte. Formele se ung cu ulei sau unt. Se presara bine cu faina, aplecand forma, apoi se intoarce cu gura in jos si se bate usor cu mana ca sa cada faina care nu s-a lipit de grasime.
  • Ca sa se raspandeasca cat mai uniform in masa aluatului, praful de copt se cerne o data cu faina.
  • Vasul cu albusuri pentru batut se tine catva timp la rece.
  • Vanilia, coaja rasa de lamaie sau de portocale se adauga in amestecul de galbenusuri si zahar.
  • Orice aluat creste in cuptor. Nu umpleti deci formele decat pana la jumatate.
  • O prajitura este suficient de coapta daca, infigand in mijlocul ei lama unui cutit, o andrea sau un pai curat, acestea sunt scoase uscate.
  • Vaporii de apa continuti de orice prajitura scoasa din cuptor trebuie sa se poata evapora. Veti scoate deci prajitura din forma si o veti lasa sa se raceasca pe un gratar din sarma impletita.

Masuri aproximative folosite in bucatarie

Un varf de cutit cu sare 2 g
O lingura cu lapte sau apa 15 g
O lingura rasa cu orez 20 g
O lingura rasa cu gris 20 g
O lingura rasa cu malai 15 g
O lingura rasa cu zahar tos 20 g
O lingura rasa cu faina 15 g
O lingura cu varf cu faina 20 g
O lingura cu unt, untura 20-25 g
O lingura cu ulei 20 g
O lingurita cu unt, untura, ulei 5 g
O lingurita cu lapte, apa 6 g
O lingurita rasa cu zahar tos 5 g
O lingurita rasa cu faina 4 g
Un pahar de apa cu zahar tos 200 g
Un pahar de apa cu faina 125 g
O farfurie adanca de supa 400 ml
Un polonic mare de supa 400 ml
Un polonic mic de supa 80 ml
Un cub de zahar 6 g
O chifla 40-50 g

Alimentele deshidratate se pot echivala astfel:

100 g de legume deshidratate300 g legume proaspete
100 g de lapte praf 800 ml de lapte proaspat
100 g de peste uscat sau afumat200 g peste proaspat
100 g de pastrama uscata160 g de carne
Recomanda unui prieten